Săptămâna trecută a fost cu siguranță una aglomerată – mai ales când a venit vorba de deciziile privind ratele dobânzilor, băncile centrale britanice și europene majorând ratele cu 50 de puncte de bază fiecare, iar Fedul majorând rata sa de referință cu 25 de puncte de bază. De asemenea, săptămâna trecută au fost publicate mai multe vești bune pentru Europa, economia blocului sfidând așteptările unei contracții în trimestrul precedent, în timp ce inflația s-a răcit mai mult decât se aștepta în ianuarie. Și, ca o veste și mai bună, Fondul Monetar Internațional a majorat previziunile sale de creștere globală pentru prima dată într-un an. În altă parte, favoriții Big Tech, Apple, Amazon și Alphabet, au raportat rezultate dezamăgitoare săptămâna trecută. În cele din urmă, în ultima sa perspectivă, BP și-a redus previziunile pentru cererea de combustibili fosili, în timp ce și-a majorat estimările pentru energia nucleară și regenerabilă până în 2035. Aflați mai multe în revizuirea săptămânii.
Datele noi din săptămâna trecută au arătat că economia zonei euro a crescut în ultimul trimestru al anului 2022, în ciuda previziunilor economiștilor privind o scădere, sporind speranța că regiunea va evita o recesiune. PIB-ul blocului a crescut cu 0,1% în ultimul trimestru față de trimestrul precedent, sfidând estimările economiștilor pentru o contracție de 0,1%. Ajutând la această situație au fost vremea mai blândă și sprijinul guvernamental care au amortizat impactul prețurilor energiei în creștere, declanșate de invazia Rusiei în Ucraina. Pe baza unei analize pe țări, producția economică din Germania și Italia a scăzut în ultimul trimestru, în timp ce Franța și Spania au înregistrat expansiuni. Să sperăm că petrecerea va dura: economiștii prezic din nou că PIB-ul se va contracta în acest trimestru, iar timpul va spune dacă economia zonei euro poate dovedi din nou că este rezilientă.
Rămânând în Europa, regiunea a primit mai multe vești bune săptămâna trecută, cu date noi care arată că inflația în bloc a încetinit mai mult decât se aștepta, pe fondul scăderii prețurilor energiei. Prețurile de consum din zona euro au fost cu 8,5% mai mari în ianuarie față de anul precedent – o încetinire semnificativă față de rata inflației de 9,2% din decembrie și sub estimările economiștilor de 8,9%. Pe baza unei analize lunare, prețurile de consum au scăzut cu 0,4%, mai mult decât se aștepta. Și, deși inflația de bază anuală – care elimină elementele volatile precum alimentele și energia – a rămas la un nivel record de 5,2%, a fost un rezultat mai bun decât se aștepta (economiștii au prezis că numărul va accelera la 5,4%).
În alte știri economice, Fondul Monetar Internațional (FMI) a majorat previziunile sale de creștere globală pentru prima dată într-un an, pe fondul cheltuielilor reziliente ale consumatorilor americani și redeschiderii Chinei. În ultima sa perspectivă economică mondială din săptămâna trecută, FMI a declarat că PIB-ul global va crește cu 2,9% în 2023 – cu 0,2 puncte procentuale mai mult decât a prezis în octombrie. Deși aceasta reprezintă o încetinire față de expansiunea de 3,4% înregistrată în 2022, instituția a declarat că se așteaptă ca creșterea să atingă un punct minim în acest an, înainte de a accelera la 3,1% în 2024.
Pe frontul inflației, FMI estimează că creșterea prețurilor de consum la nivel mondial va încetini la 6,6% în acest an, cu 0,1 puncte procentuale mai mult decât proiecția sa din octombrie, după 8,8% în 2022. A prezis o încetinire suplimentară la 4,3% în 2024. Deși se așteaptă ca ratele inflației să fie mai mici în aproximativ 84% din țări în 2023 decât în 2022, instituția a subliniat că lupta nu s-a încheiat încă și că politica monetară va trebui să rămână contracționistă în majoritatea părților lumii.
Da, acest lucru merită o secțiune proprie de data aceasta, deoarece săptămâna trecută a fost una uriașă în ceea ce privește deciziile băncilor centrale.
Fedul a majorat rata sa de referință cu 25 de puncte de bază miercuri, într-o mișcare larg așteptată care a dus rata sa țintă la un interval de 4,5% - 4,75% (cel mai înalt nivel din septembrie 2007). Mișcarea mai mică vine după o creștere de jumătate de punct procentual în decembrie și patru creșteri de 75 de puncte de bază de dimensiuni mari înainte de aceasta. Președintele Fed, Jerome Powell, a declarat că factorii de decizie se așteaptă să efectueze încă câteva majorări ale ratelor înainte de a pune în așteptare campania lor agresivă de strângere. Aceasta vine după ce banca centrală a recunoscut că inflația „a scăzut oarecum, dar rămâne ridicată” (față de limbajul anterior, când oficialii au declarat pur și simplu că inflația era „ridicată”).
O zi mai târziu, Banca Centrală Europeană (BCE) și Banca Angliei (BoE) au majorat ambele ratele dobânzilor cu 50 de puncte de bază fiecare. BCE, așa cum era de așteptat, a majorat rata sa de depozit la 2,5% – cea mai mare din 2008. Factorii de decizie au avertizat că cea mai agresivă serie de strângeri monetare din istoria BCE nu s-a încheiat încă, chiar dacă prețurile energiei scad și Fedul moderează ritmul propriilor majorări. Într-o declarație, BCE a declarat că intenționează să majoreze ratele cu încă 50 de puncte de bază la ședința sa din martie, apoi „va evalua traiectoria ulterioară a politicii sale monetare”. Dar cel puțin președintele BCE, Christine Lagarde, a recunoscut că riscurile pentru perspectivele de creștere și inflație au devenit mai echilibrate decât înainte, adăugând că economia este mai rezilientă decât se aștepta.
Majorarea ratei BoE cu 50 de puncte de bază, care era larg așteptată, a dus ratele sale la un nivel de 15 ani de 4%. Previziunile de inflație ale băncii centrale arată că creșterea prețurilor va scădea rapid de la rata anuală de 10,5% din decembrie la un nivel sub 4% până la sfârșitul anului, apoi va scădea sub ținta de 2% în 2024. Mai mult, BoE anticipează acum o recesiune mai ușoară în acest an decât se credea anterior, estimând o scădere de 0,5% a PIB-ului în 2023. Dar, în ciuda perspectivei sumbre, BoE pare să susțină opinia pieței că ratele vor atinge un vârf de aproximativ 4,5% în lunile următoare.
Apple, Amazon și Alphabet – lideri de piață în tehnologie cu o valoare de piață combinată de aproape 5 trilioane de dolari – au publicat joi rezultate care au arătat că o încetinire economică sugrumă cererea de electronice, comerț electronic, cloud computing și publicitate digitală – coloane vertebrale ale economiei globale a tehnologiei.
Veniturile Apple au scăzut cu 5,5% în trimestrul de sărbători, mai rău decât se aștepta – prima scădere trimestrială a companiei din 2019 și prima dată când a ratat proiecțiile analiștilor privind vânzările de sărbători din 2015. Vânzările de iPhone (cea mai mare sursă de venituri a Apple) au scăzut cu 8% în ultimul trimestru față de aceeași perioadă a anului trecut.
Alphabet a ratat estimările analiștilor atât pentru venituri, cât și pentru profituri, semnalând o cerere mai scăzută pentru publicitatea sa de căutare în timpul unei încetiniri economice. Veniturile din al patrulea trimestru au crescut cu doar 1% față de anul precedent – cea mai lentă creștere din T2 2020 (când cheltuielile cu publicitatea digitală au scăzut din cauza pandemiei). Mai mult, Alphabet simte presiunea din partea ChatGPT, susținut de Microsoft, și a promis că vor apărea noi funcții AI în căutarea Google „foarte curând” ca răspuns.
Și, deși creșterea veniturilor din al patrulea trimestru al Amazon de 9% a depășit estimările analiștilor, compania a raportat că cererea consumatorilor rămâne slabă, iar vânzările din divizia sa profitabilă de cloud computing vor continua să încetinească pe tot parcursul anului.
În ultima sa perspectivă (unul dintre cele mai citite studii din sectorul energetic), gigantul petrolier și gazier BP și-a redus previziunile pentru 2035 privind cererea de combustibili fosili, în timp ce și-a majorat estimările pentru energia nucleară și regenerabilă.
Analizând mai în detaliu studiul, acesta descrie trei scenarii potențiale pentru evoluția sectorului energetic în următoarele decenii. În scenariul său cel mai conservator „Nou impuls”, care este conceput pentru a „reflecta traiectoria actuală largă” a sistemului energetic mondial, cererea de petrol ar fi de aproximativ 93 de milioane de barili pe zi în 2035 – cu 5,5% mai mică decât previziunea sa din anul trecut – iar cererea de gaze naturale ar fi cu 6,4% mai slabă. Cererea de energie nucleară și regenerabilă, între timp, este prevăzută să fie cu 2,1% și, respectiv, cu 5,3% mai mare decât se estimase anterior.
Există mai mulți factori care stau la baza perspectivei actualizate a BP. În primul rând, războiul Rusiei în Ucraina și perturbarea rezultată a aprovizionării cu petrol și gaze au determinat țările să urmeze o mai mare securitate energetică în următorul deceniu, investind în energie regenerabilă și nucleară internă. În al doilea rând, prețurile mai mari ale alimentelor și energiei asociate cu conflictul au contribuit la o încetinire accentuată a creșterii economice globale, ducând la o cerere energetică generală mai scăzută. De fapt, BP și-a redus previziunea pentru PIB-ul global din 2025 cu 3% față de perspectiva sa anterioară, din cauza războiului. În al treilea rând, pachetul de sprijin american de miliarde de dolari pentru energia curată este de așteptat să accelereze și mai mult trecerea la energia regenerabilă în cea mai mare economie a lumii.
Declarație Generală
Acest conținut este doar în scop informativ și nu constituie sfaturi financiare sau o recomandare de cumpărare sau vânzare. Investițiile implică riscuri, inclusiv pierderea de capital. Performanța din trecut nu este indicativă pentru rezultatele viitoare. Înainte de a lua decizii de investiții, luați în considerare obiectivele dvs. financiare sau consultați un consilier financiar calificat.
Nu
Cam da
Bine