De la Boom la Bust

Iată câteva dintre cele mai importante povești din săptămâna trecută:

• Creșterea comerțului global este setată să se dubleze de mai multe ori în acest an.
• Exporturile și importurile Chinei au revenit la creștere în aprilie.
• Banca Angliei a menținut ratele dobânzilor stabile, dar a semnalat o reducere în vară.
• Acțiunile câștigătoare din pandemie au pierdut 1,5 trilioane de dolari din valoarea de piață de la sfârșitul anului 2020.
• Este puțin probabil ca materiile prime să rămână o forță majoră de dezinflație în următorii ani.

Aflați mai multe despre aceste povești în revizuirea din această săptămână.

Macro

O veste binevenită pentru economia globală, mai multe organizații majore prezic o revenire bruscă a fluxului internațional de produse în acest an, pe fondul creșterii economice rezistente și al atenuării inflației în multe părți ale lumii. Potrivit OCDE, comerțul global cu bunuri și servicii este așteptat să crească cu 2,3% în 2024 și cu 3,3% în 2025, în principal condus de SUA și Asia. Aceasta contrastează cu creșterea de doar 1% din anul trecut, când prețurile în creștere, ratele dobânzilor în creștere și cererea lentă au afectat activitatea.

Cu toate acestea, în ciuda revenirii, creșterea comerțului global nu este așteptată să revină la nivelurile de dinainte de pandemie în următorii ani. Volumul comerțului cu bunuri și servicii a crescut cu o rată anuală medie de 4,2% între 2006 și 2015, potrivit FMI. Mai mult, atât OCDE, cât și FMI au avertizat cu privire la riscurile pentru comerț cauzate de tensiunile geopolitice, conflictele regionale și incertitudinea economică, pe măsură ce guvernele prioritizează securitatea națională, autosuficiența și sprijinul pentru companiile interne.

Vorbind despre comerțul global, datele noi din această săptămână au arătat că exporturile și importurile Chinei au revenit la creștere în aprilie. Exporturile au crescut cu 1,5% în dolari față de anul precedent, ajutând la inversarea unei scăderi accentuate din martie. Importurile, între timp, au crescut cu 8,4% în aprilie față de anul precedent, după ce au scăzut cu o lună înainte, creșterea fiind condusă de cumpărăturile puternice din China de microcipuri și alte componente de calculator. Ambele cifre au depășit previziunile economiștilor și au confirmat semnele că cererea globală se consolidează, ceea ce va oferi un impuls binevenit creșterii interne. Vedeți, China încearcă să se bazeze pe vânzări puternice în străinătate pentru a compensa cheltuielile slabe ale consumatorilor din țară, unde o scădere a imobiliarelor a determinat gospodăriile să își strângă centurile.

În Marea Britanie, membrii comitetului Băncii Angliei au votat cu șapte la doi pentru a menține rata dobânzii de referință neschimbată la un maxim de 16 ani de 5,25%, cei doi membri dizidenți cerând o reducere imediată. Dar banca a adoptat un ton optimist, menționând că lucrurile se mișcă în direcția corectă și semnalând că va reduce ratele în această vară dacă va vedea mai multe dovezi că inflația rămâne scăzută. După ședință, traderii și-au majorat ușor pariurile pe prima reducere a ratei dobânzii a BoE în patru ani, care va avea loc în iunie: ei văd acum o șansă de 55% ca o reducere să aibă loc în acea lună. În ceea ce privește creșterea, BoE consideră că recesiunea ușoară din anul trecut s-a încheiat și că economia britanică va crește cu 0,5% în acest an și cu 1% în 2025. Aceasta este o actualizare față de previziunea sa din februarie de 0,25% și 0,75%, respectiv.

Acțiuni

Pandemia de coronavirus, care a determinat blocaje stricte în întreaga lume, a obligat milioane de oameni să lucreze de acasă în 2020. Și această schimbare dramatică a obiceiurilor a stimulat valorile de piață ale anumitor acțiuni denumite câștigători din pandemie, care aparțineau în principal companiilor de tehnologie. Compania de videoconferință Zoom, de exemplu, a înregistrat o creștere de aproape cinci ori a prețului acțiunilor sale în 2022. Acțiunile producătorului de biciclete de exerciții Peloton, între timp, au crescut cu 434%.

Dar, potrivit unei analize realizate de Financial Times în această săptămână, cele 50 de acțiuni care au înregistrat cele mai mari creșteri procentuale în 2020 au pierdut colectiv mai mult de o treime din valoarea lor totală de piață de atunci – echivalentul a 1,5 trilioane de dolari. Pierderile apar pe măsură ce accelerarea bruscă a tendințelor conduse de blocaje, cum ar fi videoconferința și cumpărăturile online, se dovedesc a fi mai puțin durabile decât se aștepta, pe măsură ce mai mulți lucrători migrează înapoi la birou, iar ratele dobânzilor mari și costurile de trai afectează cererea de comerț electronic.

Materii prime

Abia vara trecută, băncile centrale sărbătoreau progresele semnificative pe care le-au făcut în îmblânzirea inflației roșii. În SUA, de exemplu, o serie grea de majorări ale ratei dobânzilor a redus creșterea prețurilor de consum la un ritm anual de doar 3% în iunie 2023, comparativ cu 9,1% în iunie 2022. Dar apoi, ei bine, lucrurile s-au oprit cumva în loc, iar o mare parte din asta se datorează prețurilor materiilor prime.

Prețurile globale ale materiilor prime au scăzut cu 40% între mijlocul anului 2022 și mijlocul anului 2023, petrolul, gazul și grâul fiind printre cele care au scăzut cel mai brusc. Aceasta a contribuit la scăderea inflației globale cu aproximativ 2 puncte procentuale în această perioadă, potrivit Băncii Mondiale. Dar această tendință a prețurilor în scădere este puțin probabil să continue în următorii ani, pe măsură ce tensiunile geopolitice afectează aprovizionarea cu materii prime, iar cererea de metale industriale și cele utilizate în tranziția energetică continuă să crească.

Cu alte cuvinte, Banca Mondială consideră că prețurile materiilor prime s-au stabilizat, punând capăt unei mari forțe de dezinflație din întreaga lume. Aceasta prevede că prețurile materiilor prime vor scădea cu doar 3% în 2024 și cu 4% în anul următor – scăderi mici care vor face puțin pentru a stinge inflația peste țintă. Și chiar și după aceste scăderi, prețurile sunt așteptate să fie cu aproximativ 38% mai mari decât au fost în medie între 2015 și începutul pandemiei din 2020.

Mai mult, banca a avertizat cu privire la riscurile ascendente pentru previziunile sale – și anume posibilitatea ca tensiunile să escaladeze în Orientul Mijlociu, ceea ce ar putea determina prețurile petrolului să crească semnificativ și să submineze o mare parte din progresele realizate în reducerea inflației în ultimii doi ani. Banca prevede că, într-un scenariu pesimist, prețurile petrolului ar putea depăși 100 de dolari pe baril în acest an, ceea ce ar împinge inflația globală cu aproape 1 punct procentual.

Pe scurt, dacă băncile centrale nu se mai pot baza pe scăderea prețurilor materiilor prime ca o forță majoră de dezinflație în următorii ani, atunci s-ar putea confrunta cu o etapă finală dificilă în reducerea inflației la țintele lor. Aceasta înseamnă că ratele dobânzilor ar putea rămâne mai mari decât se aștepta în acest an și în următorul.

Săptămâna viitoare

• Luni: Nimic important.
• Marți: Raportul pieței muncii din Marea Britanie (aprilie), investiții străine directe din China (aprilie), indicele prețurilor producătorilor din SUA (aprilie). Venituri: Alibaba, Home Depot.
• Miercuri: Inflația din SUA (aprilie), vânzările cu amănuntul din SUA (aprilie), producția industrială din zona euro (martie). Venituri: Cisco.
• Joi: PIB-ul Japoniei (T1), producția industrială din SUA (aprilie), începerile de construcții de locuințe din SUA (aprilie). Venituri: Baidu, Walmart, Deere, JD.com, Applied Materials.
• Vineri: Producția industrială și vânzările cu amănuntul din China (aprilie).